Faceți căutări pe acest blog

vineri, 8 septembrie 2017

UN SFÂRȘIT ESTE ÎNTOTDEAUNA UN ÎNCEPUT - 8

 Atunci, se auzi un ecou în sine, universul vostru mai are cale lungă până să ajungă la emanciparea finală. Își dădu seama că avea dreptate această ființă. Dar ceva îi spunea că nu întru-totul. Ceva lipsea parcă din logica faptelor pe care le expusese ea. Nu putea încă să-i atribuie un gen anume, de vreme ce nu o văzuse încă și nu-i inspirase decât o prea mare siguranță de sine această ființă. Când o văzu mai târziu, după ce i se dăduse un avatar care să-l găzduiască pe timpul călătoriei, își dădu seama că încrederea în sine era cu o doză prea mare față de cum era obișnuit Nemi. Dar el venea din alt univers, un univers cu alte reguli și cu alte așteptări. Cu alte ființe și cu alte aspirații. Această ființă care avea să-i fie companion pentru mai bine de cinci ani tereștri, după cum făcuse el calculele în urma unei discuții cu Iștar, nu era formată numai din materie. Era o combinație ciudată pentru Nemi de materie și lumină. Nu putea defini acea materie, iar de atins nu îndrăznea încă să o atingă, dar despre lumină putea spune că era una dintre cele mai inedite combinații de culori pe care el le-a văzut vreodată. Unele dintre ele îi erau cunoscute. Recunoștea roșul și albastrul printre ele, dar nu văzuse tot timpul cât stătuse cu ea culoarea verde. Celelalte erau total necunoscute lui Nemi. Culori de o intensitate incredibilă. Culori despre care nici măcar nu gândise vreodată că ar exista. Nu sperase să vadă vreodată o combinație mai ciudată de culori. Cele mai multe dintre ele erau noi pentru Nemi.
 De-a lungul anilor a înțeles de la Iștar că, de fapt, culorile cele mai multe din corpul său sunt combinații în urma stărilor pe care le simțea el. Aflase de asemenea că universul ființelor în care ajunsese Nemi era unul al dorințelor pure și al intuiției. Înțelesese că dorințele lor se materializau mult mai repede decât cele ale locuitorilor universului său natal, iar intuițiile erau percepute cu o mult mai mare acuratețe. Este ca și cum, îi spunea Iștar, dacă unul dintre noi ar veni în universul vostru, dorințele noastre s-ar îndeplini mult mai repede decât ale voastre. Capacitatea nostră de a materializa lucrurile este uimitoare, dar pe noi materia ne interesează destul de puțin. Inițial ne-a interesat, dar acum dorințele noastre sunt de ordin spiritual. Acestea s-ar putea transforma în realitate în universul vostru aproape instantaneu. Depinde însă această devenire în realitate foarte mult de nivelul la care s-ar afla cel care vine la voi. Stăpânim materia atât de bine, încât aceasta nu mai prezintă interes pentru noi.
 Se zice că în universul în care vrei tu să-ți cauți bunicul ființele sunt de o cu totul altă natură. Dacă noi mai avem ceva în comun unii cu alții, cu ei nu prea avem elemente comune. Ar fi cu totul diferiți de noi. Se mai zice că au puteri pe care noi nici nu ni le putem măcar imagina. Sunt foarte ascunși și permit rareori trecerea în universul lor. Fac și excepții, după cum știm că au făcut-o pentru bunicul tău și alți câțiva din universul vostru. Pentru noi,însă, universul lor nu s-a deschis niciodată. Nici noi nu știm de ce este așa. De ce vă lasă pe voi, și pe noi nu. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comentariile indecente vor fi șterse.
Mulțumesc.