În plus, capacitățile lor de comunicare telepatică nu se limitau
numai la cel de aproape. Fiecare era conectat cu oricine ar fi dorit
de oriunde de pe suprafața planetei, ba mai mult, au reușit, după
un timp, să comunice și cu semenii lor de pe alte planete.
Universul li s-a deschis și au aflat că sunt părtași la o minune
care nu se limita numai la ei.
Andrei nu și-a părăsit casa de la marginea Antarcticii. A mai
rămas acolo foarte mult timp. Aceste transformări pe el nu l-au
afectat, pentru că era de mult timp din altă materie. El fusese
așa cum era de când i-a fost dată starea de nemurire. Însă, după
alte câteva secole, a vrut să exploreze și alte universuri.
Atunci, a revenit la el Alex.
- Am știut de la început că ești un înger.
- Eu, nu, râse Alex amuzat de realul situației.
Trecuse o vreme de când nu se mai întâlniseră, pentru că Alex,
cel care a rămas pe planetă a murit în cele din urmă și s-a
reunit cu jumătatea sa care era în alte sfere. Cât timp mai era în
viață, a reușit să se apropie de Andrei și să observe cât de mult
semăna cu cel pe care îl întâlnise demult la Petralona când i s-a arătat ca înger și-i
recunoscu statutul de nemuritor. Nu avea cum să semene la chip,
pentru că Andrei nu-i văzuse celuilalt chipul. Dar era ceva în
ființa lui care-ți spunea că spiritul său este de mult mai de
departe decât al tuturor celorlalți.
- Și ce-ați făcut cu Luna, dacă pot să întreb, fu Andrei curios.
- Am dus-o în universul din care a venit zeitatea. Am lăsat pe
Titan un spirit care ne va anunța dacă asemenea faptă se va mai
produce în acest colț de univers. Vom interveni înainte ca totul
reînceapă.
- Deci nu oamenii au dat viață acestui zeu. Nu a fost o creație a
puterii lor de a materializa tot ceea ce-și doresc.
- Oamenii nu i-au dat viață, asta așa este. Însă, prin credința
lor direcționată greșit, au atras-o din universul ei într-al lor
și însăși credința lor contribuia destul de consistent la
rămânerea zeității aici.
După o pauză, Alex îl întrebă pe Andrei:
- Dar, tu ce ai de gând acum? Încotro
vrei să te îndrepți?
- Până când această planetă se va apropia de finalul
periplului ei prin univers, până când această stea se va afla în
pragul dispariției, vreau să văd ce-mi pot oferi și alte civilizații și, apoi, alte universuri, cât mai diferite de acesta în care m-am născut.
- Dorința ta este poruncă pentru mine, îi zâmbi Alex făcându-i cu ochiul și
dispărură amândoi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariile indecente vor fi șterse.
Mulțumesc.